interpretator
română
Etimologie
Din franceză interprétateur.
Pronunție
- AFI: /in.ter.pre.ta'tor/
Substantiv
| Declinarea substantivului interpretator | ||
| m. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | interpretator | interpretatori |
| Articulat | interpretatorul | interpretatorii |
| Genitiv-Dativ | interpretatorului | interpretatorilor |
| Vocativ | interpretatorule | interpretatorilor |
- (rar) persoană care interpretează, explică; comentator, exeget.
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.