interfață
română
Etimologie
Pronunție
- AFI: /in.ter'fa.ʦə/
Substantiv
| Declinarea substantivului interfață | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | interfață | interfețe |
| Articulat | interfața | interfețele |
| Genitiv-Dativ | interfeței | interfețelor |
| Vocativ | interfață | interfețelor |
- suprafață de separare a porțiunilor care reprezintă faze diferite într-un sistem fizico-chimic.
Traduceri
Traduceri
Etimologie
Din engleză, franceză interface (după față).
Pronunție
- AFI: /in.ter'fa.ʦə/
Substantiv
| Declinarea substantivului interfață | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | interfață | interfețe |
| Articulat | interfața | interfețele |
| Genitiv-Dativ | interfeței | interfețelor |
| Vocativ | interfață | interfețelor |
- (electron.) dispozitiv care convertește semnalele electronice în așa fel, încât două aparate sau sisteme să poată comunica între ele.
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.