intercondiționa

română

Etimologie

Din inter- + a condiționa.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Verb


Conjugarea verbului
(se) intercondiționa
Infinitiv a (se) intercondiționa
Indicativ prezent
pers. 1 sg.		 '
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.		 să (se) intercondiționeze
Participiu intercondiționat
Conjugare I
  1. (v.refl. intranz.) (despre fenomene, procese, elemente ale unui sistem etc.) a fi într-un raport de interdependență.


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.