instigatoare
română
Etimologie
Din instigator.
Pronunție
- AFI: /in.sti.ga'to̯a.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului instigatoare | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | instigatoare | instigatoare |
| Articulat | instigatoarea | instigatoarele |
| Genitiv-Dativ | instigatoarei | instigatoarelor |
| Vocativ | instigatoareo | instigatoarelor |
- persoană care instigă; ațâțătoare, provocatoare, incitatoare.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.