inserție

română

Etimologie

Din franceză insertion < latină insertia.

Pronunție

  • AFI: /in'ser.ʦi.e/


Substantiv


Declinarea substantivului
inserție
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ inserție inserții
Articulat inserția inserțiile
Genitiv-Dativ inserției inserțiilor
Vocativ inserție inserțiilor
  1. inserare; (concr.) ceea ce se inserează.
  2. legare, fixare.
  3. (anat.) locul de fixare pe os a capătului terminal al unui mușchi.
  4. strat de material (metalic sau textil) inclus în structura altui material sau cuprins între fețele de contact pentru a-i mări rezistenta la rupere sau la sfâșiere.


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.