incultură
română
Etimologie
Din franceză inculture.
Pronunție
- AFI: /in.kul'tu.rə/
Substantiv
| Declinarea substantivului incultură | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | incultură | invariabil |
| Articulat | incultura | invariabil |
| Genitiv-Dativ | inculturii | invariabil |
| Vocativ | incultură | invariabil |
- lipsă de cultură a unui om; cultură insuficientă.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.