incisiv
română
Etimologie
Din franceză incisive.
Pronunție
- AFI: /in.ʧi'siv/
Substantiv
| Declinarea substantivului incisiv | ||
| m. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | incisiv | incisivi |
| Articulat | incisivul | incisivii |
| Genitiv-Dativ | incisivului | incisivilor |
| Vocativ | incisivule | incisivilor |
- (și în sintagma dinți incisivi) fiecare dintre dinții lați, cu rădăcinile neramificate, aflați în planul anterior al arcadelor dentare, sus și jos, și folosiți pentru tăierea alimentelor.
Cuvinte derivate
Cuvinte compuse
Traduceri
Traduceri
Etimologie
Din franceză incisif.
Pronunție
- AFI: /in.ʧi'siv/
Adjectiv
| Declinarea adjectivului incisiv | ||
| Singular | Plural | |
| Masculin | incisiv | incisivi |
| Feminin | incisivă | incisive |
| Neutru | incisiv | incisive |
- pătrunzător; tăios, mușcător.
- Stil incisiv.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.