importuna
română
Etimologie
Din franceză importuner.
Pronunție
- AFI: /im.por.tu'na/
Verb
| Conjugarea verbului importuna | |
| Infinitiv | a importuna |
| Indicativ prezent pers. 1 sg. |
importunez |
| Conjunctiv prezent pers. 3 sg. |
să importuneze |
| Participiu | importunat |
| Conjugare | I |
- (v.tranz.) (livr.) a plictisi sau a stingheri pe cineva cu stăruințele sau cu prezența sa.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.