identité
| Vezi și : identite, identitë |
franceză
(français)
Etimologie
Din latină târzie identitātem, forma de acuzativ pentru identitās („identitate”).
Pronunție
- AFI: /i.dɑ̃.ti.te/
- Audiofișier
Substantiv
identité f., identités pl.
- identitate
- (fil., psih., soc.) identitate, sine
- (pol.) natură, specific
- (mat.) identitate
Sinonime
- 2: (soc.) mêmeté
- 4: (mat.) égalité
Cuvinte compuse
cuvinte compuse
|
|
Cuvinte apropiate
- identitaire
- identification
- identifier
- identiser
- identique
Referințe
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.