iamb

română

Etimologie

Din franceză iambe < latină iambus.

Pronunție

  • AFI: /jamb/


Substantiv


Declinarea substantivului
iamb
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ iamb iambi
Articulat iambul iambii
Genitiv-Dativ iambului iambilor
Vocativ iambule iambilor
  1. picior de vers compus din două silabe, dintre care, în prozodia antică, prima este scurtă și a doua lungă, iar în prozodia modernă, prima este neaccentuată, iar cea de-a doua accentuată.


Traduceri

Anagrame

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.