honuire
română
Etimologie
Din a honui.
Pronunție
- AFI: /ho.nu'i.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului honuire | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | honuire | honuiri |
| Articulat | honuirea | honuirile |
| Genitiv-Dativ | honuirii | honuirilor |
| Vocativ | honuire | honuirilor |
- acțiunea de a honui și rezultatul ei; honuit.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.