honnête

franceză

(français)

Variante

  • (ieșit din uz) honête

Etimologie

Din franceză medie honneste, care provine din franceză veche honeste < latină honestus, din honor („onoare”).

Pronunție

  • AFI: /ɔ.nɛt/


Adjectiv


Declinarea adjectivului
honnête
Singular Plural
Masculin honnête honnêtes
Feminin honnête honnêtes
  1. onest, cinstit, sincer
    Il faut toujours être honnête, mais il y a des gens qui n'en ont pas conscience.

Antonime

  • déshonnête, malhonnête

Cuvinte derivate

Cuvinte compuse

  • honnête homme
  • honnêtes gens

Paronime

  • aunette
  • Launette
  • Nonette

Expresii

  • trop poli pour être honnête


Substantiv

honnête m., honnêtes pl.

  1. cea ce este moral, virtuos

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.