hală

română

Etimologie

Din franceză halle, germană Halle.

Pronunție

  • AFI: /'ha.lə/


Substantiv


Declinarea substantivului
hală
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ hală hale
Articulat hala halele
Genitiv-Dativ halei halelor
Vocativ hală halelor
  1. clădire amenajată, cu instalațiile necesare, unde se vând alimente (îndeosebi carne); piață acoperită.
  2. sală de dimensiuni foarte mari, amenajată ca atelier în fabrici, ca sală pentru manifestații sportive, culturale, pentru expoziții etc.

Cuvinte derivate


Traduceri

Etimologie

Din sârbocroată, bulgară хала (hala).

Substantiv


Declinarea substantivului
hală
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ hală hale
Articulat hala halele
Genitiv-Dativ halei halelor
Vocativ hală halelor
  1. (reg.) vijelie.
  2. monstru, dihanie, arătare.
  3. (la pl.) păsări de curte.


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.