hărțuit

română

Variante

Etimologie

Din a hărțui.

Pronunție

  • AFI: /hər.ʦu'it/


Adjectiv


Declinarea adjectivului
hărțuit
Singular Plural
Masculin hărțuit hărțuiți
Feminin hărțuită hărțuite
Neutru hărțuit hărțuite
  1. care nu este lăsat în pace, care este tras în toate părțile, care este cicălit, sâcâit, pisat; frământat, neliniștit, agitat.


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.