hărțuire

română

Etimologie

Din a hărțui.

Pronunție

  • AFI: /hər.ʦu'i.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
hărțuire
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ hărțuire hărțuiri
Articulat hărțuirea hărțuirile
Genitiv-Dativ hărțuirii hărțuirilor
Vocativ hărțuire hărțuirilor
  1. acțiunea de a (se) hărțui și rezultatul ei.


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.