guralivă

română

Etimologie

Din guraliv.

Pronunție

  • AFI: /gu.ra'li.və/


Substantiv


Declinarea substantivului
guralivă
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ guralivă guralive
Articulat guraliva guralivele
Genitiv-Dativ guralivei guralivelor
Vocativ guralivo guralivelor
  1. persoană care vorbește mult, întruna; limbută, vorbăreață.


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.