grotă
română
Etimologie
Din franceză grotte.
Pronunție
- AFI: /'gro.tə/
Substantiv
| Declinarea substantivului grotă | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | grotă | grote |
| Articulat | grota | grotele |
| Genitiv-Dativ | grotei | grotelor |
| Vocativ | grotă | grotelor |
- (livr.) peșteră.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.