grăpat

română

Etimologie

Din a grăpa.

Pronunție

  • AFI: /grə'pat/


Substantiv


Declinarea substantivului
grăpat
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ grăpat grăpate
Articulat grăpatul grăpatele
Genitiv-Dativ grăpatului grăpatelor
Vocativ grăpatule grăpatelor
  1. faptul de a grăpa; grăpare, grăpătură, boronit.


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.