gonire

română

Etimologie

Din a goni.

Pronunție

  • AFI: /go'ni.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
gonire
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ gonire goniri
Articulat gonirea gonirile
Genitiv-Dativ gonirii gonirilor
Vocativ gonire gonirilor
  1. faptul de a (se) goni; alungare.


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.