glodurariță

română

Etimologie

Din glodur(os) + sufixul -ariță.

Pronunție

  • AFI: /glo.du'ra.ri.ʦə/


Substantiv


Declinarea substantivului
glodurariță
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ glodurariță glodurarițe
Articulat glodurarița glodurarițele
Genitiv-Dativ glodurariței glodurarițelor
Vocativ glodurariță glodurarițelor
  1. (bot.) (Camphorosma monspeliaca) plantă perenă asemănătoare arbuștilor, cu flori minuscule.

Cuvinte apropiate


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.