fură

Vezi și : fura, furà

română

Etimologie

Din fura.

Pronunție

  • AFI: /ˈfu.rə/
  • (la perfect simplu) AFI: /fuˈrə/


Verb

  1. forma de persoana a III-a singular la prezent pentru fura.
  2. forma de persoana a III-a plural la prezent pentru fura.
  3. forma de persoana a III-a singular la perfect simplu pentru fura.
  4. forma de persoana a II-a singular la imperativ pentru fura.

Etimologie

Din fi.

Verb

  1. (fam.) forma de persoana a III-a plural la perfect simplu pentru fi.

Sinonime

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.