fugiți

română

Etimologie

Din fugit.

Pronunție

  • AFI: /fuˈʤiʦʲ/


Adjectiv

  1. forma de masculin plural pentru fugit.

Etimologie

Din fugi.

Verb

  1. forma de persoana a II-a plural la prezent pentru fugi.
  2. forma de persoana a II-a plural la conjunctiv prezent pentru fugi.
  3. forma de persoana a II-a plural la imperativ pentru fugi.
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.