frumușel

română

Etimologie

Din frumos + sufixul -el, -ică.

Pronunție

  • AFI: /fru.mu'ʃel/


Adjectiv


Declinarea adjectivului
frumușel
Singular Plural
Masculin frumușel frumușei
Feminin frumușică frumușele
Neutru frumușel frumușele
  1. diminutiv al lui frumos.
  2. (adverbial) cu frumosul, bine, lin, calm; fără prea multă vorbă.


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.