frământător

română

Etimologie

Din a frământa + sufixul -ător.

Pronunție

  • AFI: /frə.mɨn.tə'tor/


Substantiv


Declinarea substantivului
frământător
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ frământător frământătoare
Articulat frământătorul frământătoarele
Genitiv-Dativ frământătorului frământătoarelor
Vocativ frământătorule frământătoarelor
  1. mașină pentru frământat aluatul.


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.