fluorură

română

Etimologie

Din franceză fluorure.

Pronunție

  • AFI: /flu.o'ru.rə/


Substantiv


Declinarea substantivului
fluorură
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ fluorură fluoruri
Articulat fluorura fluorurile
Genitiv-Dativ fluorurii fluorurilor
Vocativ fluorură fluorurilor
  1. compus al fluorului cu un element chimic sau cu un radical organic; sare a acidului fluorhidric.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.