fiuleț

română

Etimologie

Din fiu + sufixul (u)leț.

Pronunție

  • AFI: /fi.uˈleʦ/


Substantiv


Declinarea substantivului
fiuleț
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ fiuleț fiuleți
Articulat fiulețul fiuleții
Genitiv-Dativ fiulețului fiuleților
Vocativ fiulețule fiuleților
  1. diminutiv al lui fiu; fiuț.


Traduceri

Anagrame

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.