fistulă

română

Etimologie

Din franceză fistule.

Pronunție

  • AFI: /ˈfis.tu.lə/


Substantiv


Declinarea substantivului
fistulă
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ fistulă fistule
Articulat fistula fistulele
Genitiv-Dativ fistulei fistulelor
Vocativ fistulă fistulelor
  1. (med.) canal format accidental sau în urma unei operații, care comunică spre interior cu o glandă sau cu o cavitate naturală ori patologică și care drenează în afară secrețiile acestora; ulcerație adâncă într-un țesut al organismului.


Traduceri

Anagrame

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.