exclusivism
română
Etimologie
Din franceză exclusivisme.
Pronunție
- AFI: /eks.klu.si'vism/
Substantiv
| Declinarea substantivului exclusivism | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | exclusivism | invariabil |
| Articulat | exclusivismul | invariabil |
| Genitiv-Dativ | exclusivismului | invariabil |
| Vocativ | exclusivismule | invariabil |
- atitudinea celui care refuză să ia în considerație părerile sau ideile altora.
- caracterul a ceea ce este exclusiv.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.