euforia

română

Etimologie

Din euforie.

Pronunție

  • AFI: /e.u.foˈri.a/


Substantiv

  1. forma de singular articulat pentru euforie.




finlandeză

(suomi)

Etimologie

Din greacă antică εὐφορία (euphoria).

Pronunție

  • AFI: /ˈeuforiɑ/


Substantiv


Declinarea substantivului
euforia
Singular Plural
Nominativ euforia euforiat
Genitiv euforian euforioiden
Partitiv euforiaa euforioita
Ilativ euforiaan euforioihin
Inesiv euforiassa euforioissa
  1. euforie

Antonime

  • dysforia




galiciană

(galego)

Etimologie

Din greacă antică εὐφορία (euphoria).

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

euforia f.

  1. euforie




italiană

(italiano)

Etimologie

Din greacă antică εὐφορία (euphoria).

Pronunție

  • AFI: /eufo'ria/


Substantiv

euforia f., euforie pl.

  1. euforie

Cuvinte derivate

  • euforico




poloneză

(polski)

Etimologie

Din greacă antică εὐφορία (euphoria).

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

euforia f., euforie pl.

  1. euforie




portugheză

(português)

Etimologie

Din greacă antică εὐφορία (euphoria).

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

euforia f., euforias pl.

  1. euforie

Cuvinte apropiate




spaniolă

(español)

Etimologie

Din greacă antică εὐφορία (euphoria).

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

euforia f., euforias pl.

  1. euforie
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.