erinaceus

latină

(Latina)

Etimologie

Probabil de origine greacă. Confer ēricius.

Pronunție

  • AFI: /eː.riˈnaː.keu̯s/


Substantiv


Declinarea substantivului
ērinaceus
m. Singular Plural
Nominativ ērinaceus ērinaceī
Genitiv ērinaceī ērinaceōrum
Dativ ērinaceō ērinaceīs
Acuzativ ērinaceum ērinaceōs
Ablativ ērinaceō ērinaceīs
Vocativ ērinacee ērinaceī
  1. (zool.) arici, erinaceid

Cuvinte apropiate

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.