erecție

română

Etimologie

Din franceză érection.

Pronunție

  • AFI: /e'rek.ʦi.e/


Substantiv


Declinarea substantivului
erecție
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ erecție erecții
Articulat erecția erecțiile
Genitiv-Dativ erecției erecțiilor
Vocativ erecție erecțiilor
  1. umflare a anumitor țesuturi organice, îndeosebi a corpurilor cavernoase ale organelor genitale.


Traduceri

Anagrame

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.