enunțare

română

Etimologie

Din a enunța.

Pronunție

  • AFI: /e.nun'ʦa.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
enunțare
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ enunțare enunțări
Articulat enunțarea enunțările
Genitiv-Dativ enunțării enunțărilor
Vocativ enunțare enunțărilor
  1. acțiunea de a enunța și rezultatul ei.


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.