encadrement

franceză

(français)

Etimologie

Compus din encadrer + sufixul -ment.

Pronunție

  • AFI: /ɑ̃.ka.dʁǝ.mɑ̃/


Substantiv

encadrement m., encadrements pl.

  1. încadrare, înrămare (unui tablou)
  2. supraveghere, urmărire, observație, control
  3. (arhit.) cadru
  4. antablament

Sinonime

  • encadrage

Cuvinte apropiate

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.