ebrietate

română

Etimologie

Din franceză ébrieté < latină ebrietas, ebrietatis.

Pronunție

  • AFI: /e.bri.eˈta.te/


Substantiv


Declinarea substantivului
ebrietate
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ ebrietate invariabil
Articulat ebrietatea invariabil
Genitiv-Dativ ebrietății invariabil
Vocativ ebrietate invariabil
  1. stare de beție în urma consumului (excesiv) de băuturi alcoolice; alcoolism acut.


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.