durabilitate

română

Etimologie

Din franceză durabilite < latină durabilitas, durabilitatis.

Pronunție

  • AFI: /du.ra.bi.li'ta.te/


Substantiv


Declinarea substantivului
durabilitate
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ durabilitate invariabil
Articulat durabilitatea invariabil
Genitiv-Dativ durabilității invariabil
Vocativ durabilitate invariabil
  1. calitatea a ceea ce este durabil; trăinicie, rezistență; viabilitate.
  2. perioadă cât un bun poate fi utilizat.

Sinonime


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.