duioșie

română

Etimologie

Din duios + sufixul -ie.

Pronunție

  • AFI: /du.joˈʃi.e/


Substantiv


Declinarea substantivului
duioșie
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ duioșie duioșii
Articulat duioșia duioșiile
Genitiv-Dativ duioșiei duioșiilor
Vocativ duioșie duioșiilor
  1. simțire gingașă, delicată, pornită din inimă; gingășie.
  2. melancolie, tristețe, jale.


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.