ducere

română

Etimologie

Din a duce.

Pronunție

  • AFI: /ˈdu.ʧe.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
ducere
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ ducere duceri
Articulat ducerea ducerile
Genitiv-Dativ ducerii ducerilor
Vocativ ducere ducerilor
  1. faptul de a (se) duce; plecare; mers.


Traduceri

Anagrame

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.