dreptul

română

Etimologie

Din drept.

Pronunție

  • AFI: /ˈdrep.tul/


Substantiv


Declinarea substantivului
drept
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ drept drepți
Articulat dreptul drepții
Genitiv-Dativ dreptului drepților
Vocativ dreptule drepților
  1. piciorul drept.


Traduceri

Etimologie

Din drept.

Substantiv

  1. forma de singular articulat pentru drept.

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.