domicilia
română
Etimologie
Din franceză domicilier.
Pronunție
- AFI: /do.mi.ʧi.li'a/
Verb
| Conjugarea verbului domicilia | |
| Infinitiv | a domicilia |
| Indicativ prezent pers. 1 sg. |
domiciliez |
| Conjunctiv prezent pers. 3 sg. |
să domicilieze |
| Participiu | domiciliat |
| Conjugare | I |
- (v.intranz.) a-și avea domiciliul undeva; a locui.
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.