divagare
română
Etimologie
Din a divaga.
Pronunție
- AFI: /di.va'ga.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului divagare | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | divagare | divagări |
| Articulat | divagarea | divagările |
| Genitiv-Dativ | divagării | divagărilor |
| Vocativ | divagare | divagărilor |
- faptul de a divaga; divagație; digresiune.
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.