distonanță
română
Etimologie
Pronunție
- AFI: /dis.to'nan.ʦə/
Substantiv
| Declinarea substantivului distonanță | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | distonanță | distonanțe |
| Articulat | distonanța | distonanțele |
| Genitiv-Dativ | distonanței | distonanțelor |
| Vocativ | distonanță | distonanțelor |
- faptul de a distona, caracterul a ceea ce distonează.
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.