distacco

italiană

(italiano)

Etimologie

Din verbul distaccare.

Pronunție

  • AFI: /di'stakko/


Substantiv

distacco m., distacchi pl.

  1. detașare, desfacere, desprindere
  2. despărțire, separare
  3. (fig.) indiferență, nepăsare
    Distacco dai beni terreni.

Sinonime

Cuvinte compuse

  • distacco della retina

Cuvinte apropiate

  • distaccamento
  • distaccare
  • distaccato

Referințe

Etimologie

Derivat regresiv din distaccare.

Verb

  1. forma de persoana a I-a singular la prezent indicativ pentru distaccare.
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.