dislocație
română
Etimologie
Din franceză dislocation.
Pronunție
- AFI: /dis.lo'ka.ʦi.e/
Substantiv
| Declinarea substantivului dislocație | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | dislocație | dislocații |
| Articulat | dislocația | dislocațiile |
| Genitiv-Dativ | dislocației | dislocațiilor |
| Vocativ | dislocație | dislocațiilor |
- (rar) dislocare.
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.