discontinuu
română
Etimologie
Din franceză discontinu < latină disconnuus.
Pronunție
- AFI: /dis.konˈti.nu.u/
Adjectiv
| Declinarea adjectivului discontinuu | ||
| Singular | Plural | |
| Masculin | discontinuu | discontinui |
| Feminin | discontinuă | discontinue |
| Neutru | discontinuu | discontinue |
- care este lipsit de continuitate; intermitent.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.