dinnye

maghiară

(magyar)

Etimologie

Dintr-o limbă slavă. Confer sârbo-croată диња (dinja).

Pronunție

  • AFI: /'diɲːɛ/


Substantiv

dinnye, pl. dinnyék

  1. (bot.) pepene
  2. (bot.) cantalup
  3. (argou) idiot, imbecil, prostănac

Cuvinte derivate

  • dinnyetermés

Cuvinte compuse

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.