dezmățare

română

Etimologie

Din a (se) dezmăța.

Pronunție

  • AFI: /dez.məˈʦa.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
dezmățare
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ dezmățare dezmățări
Articulat dezmățarea dezmățările
Genitiv-Dativ dezmățării dezmățărilor
Vocativ dezmățare dezmățărilor
  1. dezmăț.


Traduceri

Anagrame

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.