deslușitor

română

Etimologie

Din a desluși + sufixul -tor.

Pronunție

  • AFI: /des.lu.ʃi'tor/


Adjectiv


Declinarea adjectivului
deslușitor
Singular Plural
Masculin deslușitor deslușitori
Feminin deslușitoare deslușitoare
Neutru deslușitor deslușitoare
  1. (înv.) care lămurește, care explică.


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.