desigilare
română
Etimologie
Din a desigila.
Pronunție
- AFI: /de.si.ʤi'la.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului desigilare | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | desigilare | desigilări |
| Articulat | desigilarea | desigilările |
| Genitiv-Dativ | desigilării | desigilărilor |
| Vocativ | desigilare | desigilărilor |
- acțiunea de a desigila și rezultatul ei; desfacere a unui sigiliu; despecetluire.
Traduceri
Traduceri
Anagrame
- desăgirile
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.