descurajare
română
Etimologie
Din a (se) descuraja.
Pronunție
- AFI: /des.ku.ra'ʒa.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului descurajare | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | descurajare | descurajări |
| Articulat | descurajarea | descurajările |
| Genitiv-Dativ | descurajării | descurajărilor |
| Vocativ | descurajare | descurajărilor |
- faptul de a (se) descuraja; (p.ext.) starea celui care și-a pierdut curajul; deprimare, demoralizare.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.