deschiaburire

română

Etimologie

Din a deschiaburi.

Pronunție

  • AFI: /des.kja.bu'ri.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
deschiaburire
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ deschiaburire deschiaburiri
Articulat deschiaburirea deschiaburirile
Genitiv-Dativ deschiaburirii deschiaburirilor
Vocativ deschiaburire deschiaburirilor
  1. acțiunea de a deschiaburi și rezultatul ei.


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.